vineri, 19 iunie 2020

Artiștii nimănui

(intâlnirea din 1847 dintre Franz Liszt și Barbu lăutaru)


In 200
6 trebuia pusa in aplicare Legea nr.109/2005 cu privire la instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionisti a artistilor interpreti sau executanti din Romania. Din cei 7000 de artisti estimati de Ministerul Finantelor Publice ca potentiali beneficiari ai acestei legi, au primit indemnizatia numai 76 de artisti liber profesionisti. Cauzele pentru care foarte putini artisti beneficiaza de o indemnizatie intre 100 si 300 RON tin de relatia defectuoasa pe care Ministerul Culturii si Cultelor a avut-o si o are cu Uniunea Artistilor Liber Profesionisti din Romania condusa de cunoscuta interpreta Mihaela Mihai (foto). Relatie care s-a concretizat, la 31 august 2006, cu o plangere la Parchetul de pe langa Curtea de Casatie si Justitie impotriva ministrului Adrian Iorgulescu si a secretarului de stat din acea vreme, Ioan Onisei.
O plangere care nu a produs, deocamdata, nici un efect juridic, dar care a exprimat disperarea initiatoarei Legii 109/2005, Mihaela Mihai, fata de nenumaratele piedici puse comisiei de acordare a indemnizatiilor. In acest moment asistam la un razboi de culise intre Mihaela Mihai si Ministerul Culturii si Cultelor. Prima se lupta sa modifice si sa completeze legea indemnizatiei pentru artistii liber-profesionisti avand sprijinul a 20 de parlamentari din toate grupurile politice. Ministerul a acceptat un punct de vedere al Guvernului prin care nu e sustinuta adoptarea initiativei grupului format din Mihaela Mihai si cei 20 de parlamentari. Peste toate acestea, ZIUA a descoperit ca arhivele cu atestatele artistilor liber-profesionisti eliberate pana in 1989 nu mai exista. Legea privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, 109/2005, a fost initiata de Mihaela Mihai, presedinta a Uniunii Artistilor Liber Profesionisti din Romania (UALPR). O lege votata in plenul Parlamentului in unanimitate. Legea, in viziunea initiatoarei, nu e o pomana guvernamentala, ci un drept pe care artistii liber-profesionisti l-au castigat platind impozite la stat timp de peste 40 de ani.
Impozite mari din colaborari
In perioada comunista, incepand cu anii '50, majoritatea artistilor de la noi si-au desfasurat activitatea in regim de liber-profesionism, cu titlu de colaborator, ceea ce inseamna ca nu aveau carte de munca. Miile de emisiuni de televiziune, inregistrarile la radio, teatrul radiofonic, Electrecord, turneele in tara si strainatate, colaborarile cu casele de cultura, cu ansamblurile folclorice, toate acestea se faceau sub regimul colaborarii. Astfel, statul a retinut automat impozite, dar munca acestor artisti nu era contabilizata la vechime si la pensie. Pentru ca un artist, in cele mai multe cazuri, traia exclusiv din aceste colaborari, in afara acestora gasindu-se in situatia de a muri de foame. Potrivit unui calcul comparativ, un cetatean roman cu carte de munca avea sub comunisti un salariu din care se retinea un impozit total de 4,7%. Dupa adeverintele obtinute de la Radio, Televiziune, Mihaelei Mihai i se retinea un impozit de 24,5%. In ciuda acestui impozit, nu exista o lege care sa ia acest impozit in consideratie pentru CAS si pensie. Nu se stie cum se calcula acest impozit pentru artisti. Mai mult, suma in valuta obtinuta in strainatate trebuia schimbata imediat la cursul oficial al dolarului de la noi. Or, sustine Mihaela Mihai, era aberant, cursul era total fals.
Mari vedete fara carte de munca
Conform evaluarilor facute de Ministerul Finantelor Publice, beneficiarii Legii Mihaela Mihai sunt intre 7-8000 de artisti. Multi dintre acestia, adevarate glorii ale epocii lor, sunt fie intretinuti de familie, fie muritori de foame cu un ajutor social minim. Altii, nu putini, sunt in aziluri. Celebritati precum Margareta Paslaru, Angela Similea, Corina Chiriac sau Mihaela Mihai au trait sub comunism numai din aceste colaborari, fara sa aiba carte de munca. In perioada comunista, statul a castigat foarte multi bani de pe urma marilor artisti, fara sa le topeasca impozitele retinute intr-o pensie.
Ras de la indemnizatii
Regretatul Gil Dobrica nu a avut acces la indemnizatie pentru ca si-a desfasurat cariera prin baruri si restaurante. Art. 3 al Legii, in forma sa actuala, stabileste ca sunt beneficiari artistii care "au colaborat cu institutii de stat sau persoane juridice de profil". Mihaela Mihai ne-a spus ca unul dintre scopurile importante de modificare a Legii 109/2005 priveste in special acest aspect. "Este unul din obiectivele principale din Proiectul meu de modificare a legii, deoarece sintagma elimina de la indemnizatie pe cei precum regretatul Gil Dobrica, restaurantele si barurile avand ca profil de activitate "alimentatia publica". Guvernul respinge vehement si aceasta modificare, ca si cum, cantand in baruri, nici Horia Moculescu, nici Johnny Raducanu nu ar fi platit impozite la bugetul de stat!", ne-a oferit amanunte Mihaela Mihai. In Punctul de vedere al Guvernului asupra initiativei de modificare si completare a Legii Mihaela Mihai, Calin Popescu-Tariceanu scrie negru pe alb: "Consideram ca este inadmisibil ca nivelul indemnizatiei (propusa in textul de modificare la 3000 RON - n.r.) sa fie mai mare decat nivelul pensiei medii". Acest text a starnit cele mai vehemente reactii. In mod real, numarul celor care ar putea beneficia de aceasta modificare nu ar fi mai mare de 200, pentru ca indemnizatiile s-ar da in functie de atestatele de liber-profsionist. "E vorba de artisti de prima mana. Este de neconceput ca Guvernul sa dea raspunsul pe care l-a dat. Punctul de vedere e scris de Ministerul Culturii si Cultelor, nu de domnul Tariceanu. Aceasta modificare de lege poate trece chiar cu avizul negativ al Guvernului. Protestam pentru dispretul oficial pe care il manifesta Guvernul actual fata de artistii romani!", ne-a declarat Mihaela Mihai.
Arhiva cu atestate, pierduta si inundata
Din vina exclusiva a functionarilor Ministerului Culturii si Cultelor, multi artisti nu pot sa beneficieze de indemnizatie pentru motivul incredibil ca nu mai exista arhivele cu atestatele de artist-liber profesionist.
Inainte de 1990, atestatele se eliberau prin grija Centrului de Perfectionare a Personalului din Cultura, institutie care de-a lungul timpului a purtat diferite denumiri. "La preluarea arhivei de catre C.P.P.C., institutie infiintata prin HG 1878/2005, au fost gasite doar documente de evidenta pentru certificate care atestau calitatea de artist liber-profesionist incepand cu anul 1990. Din discutiile purtate cu fosta conducere a C.P.P.C. a rezultat ca schimbarea sediului si inundarea in mai multe randuri a arhivei ar fi putut determina pierderea documentelor de dinainte de 1990", ne-a transmis aceasta informatie Biroul de Presa al Ministerului Culturii si Cultelor. "Actualul C.P.P.C. nu detine evidenta atestatelor eliberate pana in anul 1989. In 1991, primul an pentru care exista o evidenta completa, au fost eliberate 1234 atestate de liber-profesionist. Pentru perioada 1991-2007 exista evidenta atestatelor eliberate, in prezent lucrandu-se la transpunerea ei in format electronic. In anul 2006 au fost eliberate 55 de atestate de artist liber-profesionist, iar in acest an nici unul. Ocupatiile vizate au fost: dansator, disc-jockey, instrumentist, solist muzica usoara, solist muzica populara. Pentru evaluarea unui artist liber-profesionist se achita o taxa de 100 euro (in medie), in conformitate cu dispozitiile ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 400/1990, cu modificarile si completarile ulterioare. Suma se face venit la bugetul C.P.P.C., institutie finantata exclusiv din venituri extrabugetare, care asigura conditiile necesare evaluarii. Valoarea globala a acestor venituri pentru anul 2006 este de aproximativ 5500 euro", se arata in raspunsul oficial al MCC primit la insistentele repetatate ale ziarului ZIUA.
Mihaela Mihai, initiatoarea legii, nu beneficiaza de aceasta indemnizatie, pentru simplul motiv ca nu-si gaseste Atestatul in arhivele detinute de catre MCC. "Am muncit trei ani, doi pentru scoaterea legii si al treilea pentru punerea ei in aplicare, dar nu beneficiez de acei amarati de 300 lei/luna, desi am premii internationale, Diploma de Conservator si o cariera de exceptie", ne-a marturisit Mihaela Mihai.
Hartuieli la zi
Confruntarile dintre Mihaela Mihai si Ministerul Culturii se repercuteaza, in primul rand, asupra artistilor. Numarul celor care beneficiaza de indemnizatie este absolut infim, iar raspunsul negativ al Guvernului pentru modificarea legii 109/2005 e pus in carca MCC.
Printre cei care ar trebui sa beneficieze de indemnizatie ii amintim aici pe actorul Radu Beligan (foto), pe regizorul Sergiu Nicolaescu, pe compozitorul Horia Moculescu ori pe interpreta de cantece lautaresti Panseluta Fieraru. Aceasta din urma, numai daca legea va fi modificata. In acest moment, conform legii, nu beneficiaza de indemnizatie artistii care au cantat si dansat in baruri de noapte ori in programele unor mari restaurante, desi acesti artisti au fost platiti pentru colaborari si statul le-a luat impozit. Printre cei care beneficiaza de indemnizatie, am descoperit nume de referinta in muzica usoara si populara romaneasca, precum Stela Enache ori Florica Bradu.
Ultima dovada de hartuire din partea MCC e aceea ca de mai multe luni membrilor comisiei pentru atestarea calitatii de beneficiar al indemnizatiei pentru activitatea de liber profesionist le-au fost blocati banii ce li se cuvin pentru participarea la sedintele comisiei. Nu ar fi, de altfel, pentru prima data cand s-ar intampla acest fapt, anul trecut comisia trecand prin aceeasi situatie.
Senatul, intre SRI si artisti
Initiativa de modificare si completare a Legii 109/2005, sustinuta de 20 de parlamentari din toate partidele parlamentare, va fi dezbatuta si supusa votului, astazi, in plenul Senatului Romaniei. Pana acum, Raportul de respingere al Comisiei de Cultura a Senatului a fost supus votului de trei ori din cauza de vot egal. Pana la urma, Raportul a fost respins la mustata. Principalul argument al respingerii e legat de cuantumul modificat al indemnizatiei, de 3000 RON, considerat de cativa parlamentari a fi prea mare. In conditiile in care pensionarii SRI primesc peste 4000 RON pe luna, numarul acestora fiind cu mult mai mare decat cei 200 de artisti liber-profesionisti posibili beneficiari, e de presupus ca argumentele in favoarea modificarii legii sa fie mai numeroase si legea sa fie modificata.
Bataia pentru indemnizatia de merit
La ora actuala, conform Legii 118/2002, initiata de poetul si senatorul Adrian Paunescu (foto), functioneaza indemnizatia de merit acordata pe baza unor propuneri facute de uniunile de creatie, Ministerul Cultelor si Cultelor, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Academia Romana si Agentia Nationala pentru Sport. Conform legii, cuantumul lunar al indemnizatiei de merit este egal cu 3 salarii minime brute pe tara si este neimpozabil (aproximativ 1400 RON), iar numarul total de indemnizatii de merit este de 1500. Din acest numar, la presiunile exercitate de Mihaela Mihai, 100 de locuri revin artistilor liber-profesionisti. Numarul fix de indemnizatii a produs si produce multe tensiuni. Sunt multi artisti si oameni de cultura care asteapta la rand ca lista fixa de 1500 sa se diminueze prin moartea naturala a unui beneficiar. Mihaela Mihai crede ca indemnizatia de merit inlocuieste vechile distinctii pentru artisti emeriti, pe cand indemnizatia propusa de ea se acorda doar pentru o activitate depusa de pe urma careia statul a luat impozite. "E oribil sa astepti sa moara unul care are indemnizatie de merit", a concluzionat
Mihaela Mihai.
Doar 1% beneficiari!
Comisia pentru acordarea indemnizatiilor pentru artistii liber-profesionisti a lucrat pana in prezent 165 de dosare. Din acestea au fost emise 76 Hotarari de admitere, 89 Hotarari de respingere, dintre care patru Hotarari anulate si sase revocari. Din cei 7000 de beneficiari, au primit indemnizatie 1%, adica 76 de artisti liberi-profesionisti.

Articol preluat de pe 
https://www.artline.ro/ 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu